Îl văd în fiecare dimineaţă în drum spre serviciu, cam prin acelaşi loc, aşa încât, după câteva săptămani, mi-am făcut calculul că locuieşte în zona aceea. După ceva vreme m-am învăţat să întârzii puţin astfel încât să îl întâlnesc cu cateva clipe mai repede şi dacă ştiu că plouă, plec puţin mai repede aşa nu pierd ocazia să îl văd.

Ştiu locurile unde îşi bea cafeaua şi de unde îşi ia sandwich, dacă nu merge la prânz la masa cu colegii – şi, şi pentru asta sunt două restaurante preferate.

Îmi imaginam că miroase a mosc şi piele, în dimineţile calde, şi a salvie şi cafea. în cele reci. Este mereu aranjat la modul casuale, pedant la modul neglijenţă studiată şi când nu are ziarul sub braţ, are geanta de laptop pe umăr. E ca o semnătura a lui.

Îi recunosc mersul de departe şi încetinesc maşina ca să ajung la semafor când trece strada. Privirile ni se intersectează câteva secunde, sau cel puțin aşa pare.

Sunt zile în care când trec pe lângă cafeneaua unde îşi bea cafeaua şi nu este acolo. Mă simt tristă. Dezamăgirea îmi strânge stomacul. Apoi apare după colţ, cu mersul inconfundabil, cu ziarul sub braţ şi ochelarii pe nas. Zâmbesc din interior spre exterior pentru plăcerea de a-l fi zărit 15 secunde până se face verde la semafor.

Uneori se întâmplă să-l zăresc prea puţin dimineaţa şi exact când simt că parcă îmi merge rău, că ritualul nu s-a implinit, îl văd intrând la prânz în restaurant cu grupul cu care ia de obicei masa şi ca un bonus, ne mai intersectăm şi la benzinărie.

Mi-l imaginez un amant desăvârşit. Un iubit generos care îşi însoţeste zâmbetul de dimineaţă cu un croissant şi cafea cu lapte între două sărutări lungi şi lascive. Mi-l imaginez aşezând podul palmei peste mână şi şoptind senzual în ureche, trecând degetul lent pe sub genunchi şi trezind fiori în tot corpul.

– Fată, chestiile astea chiar se întâmplă?

– Nu, dar mă plictisesc al naibii!

Toată lumea lasă ceașca de cafea jos deodată şi pufnesc în râs.                                          .

– Numai tu puteai să ai asemenea povești la cafea.

– Prea era amorțită conversația. Vedeți, așa ce v-am activat.

– Lasă-mă să sper că măcar ai avut un “muz”.

– O, da! Reclamă la “7days” cu exact patru tipe la cafea ca noi 🙂

– Ești o plictiseală!

O zi fără cusur

 

 

 

 

sursă foto: internet