Câteodată, te uiți la ei si zici precum meșterul Manole, “e creația mea, e extensia mea, e al meu, nu e separat de mine si nu va fi niciodată”.
Dar, te uiți încă o data si vezi ca acționează, vorbesc, gândesc si visează cum nu se poate mai independent si, cu ajutorul lui Doamne-Doamne, mai bine chiar decât tine J 🙂
E la mare moda, părintele plângăcios. Nu mănâncă, nu doarme, plânge, apoi prea mănâncă, prea doarme, plânge după cine nu trebuie, prea mult TV, prea mult net, prea….
Dar, dacă te uiți mai bine, atent si onest vezi ce le-ai dat, ce le-ai cerut, cat le-ai cerut si cum, si unde ai fost fata de ei.
Realitatea e ca, dacă te uiți mai bine, vezi niște omuleți destoinici si capabili sa te surprindă plăcut in cele mai neașteptate momente.
Un grup de astfel de omuleți formează Organizația de Cercetași din orașul nostru. Nu sunt multi, după cum spun ei, dar sunt inimoși.
Nu știu multe despre ei, învăț si eu in pas cu omulețul meu, dar știu ca, de când este in rândurile lor, vorbește despre maturitate si responsabilitate, despre alegeri si renunțări, cum nu ma așteptam sa o facă un pici, (sau mai actual, o proaspăta adolescenta, ca sa evit indignarea).
Nu il cunosc personal pe domnul care ii conduce, l-am văzut in treacăt in vreo doua ocazii, dar gluma familiei este “ copile, când vorbește mama ta sau tatăl tău e ca si când ar vorbi Gherman!”, pentru ca dacă, celebrul Gherman zice “spala vase” cercetașul meu spala, “joaca-te cu cei mici” cercetașul se joaca….. Noi, ceilalți, mai puțin celebrii, putem spune de doua, trei, patru…. ori, nah cercetașul e “civil” J 🙂
Dincolo de gluma, dacă te uiți mai bine, cercetășia asta, nu e treaba simpla. Cercetaș Ioana Covaciu spune tare frumos, făcând analogie cu Junimea lui Maiorescu “Intra oricine, rămâne cine poate!”, caci omuleții sunt munciți la propriu si la figurat pentru a se modela conform unor principii etice si morale ce ar însănătoși orice societate. “Nu vindem prăjiturele ca americanii”, spune ea, “învățam sa ne implicam si sa fim utili”.
Omulețul care știe ca poate învață de la oricine (“fie si de la cei mai mici ca tine”) și știe ca alții pot învăța de la el, e un omuleț norocos!
Pentru cine nu știe, cercetașii au un set de legi proprii de care trebuie sa tina seama, o serie de însemne, distincții si mai ales ierarhie.
In urma cu doi ani, in Budapesta in Piata Eroilor, lângă acea faimoasa replica a Castelului Corvinilor, am văzut cea mai mare adunare a cercetașilor pe care o văzusem vreodată. Cercetași cata frunza si iarba, din toate colturile lumii se adunaseră acolo, arborând cu mândrie eșarfele, de la 3 luni in bratele tatălui (desigur, cu alta culoare de eșarfă, ca doar nu se moștenesc competentele, trebuie sa muncească si bebe pentru eșarfa altui nivel) la bătrânei cu cadru (caci poate merge greu, dar reprezinta cu onoare). Erau fel si fel de ateliere si organizare demna de oștire romana.
Omuleți din Cluj, îmi povestesc (ei sau părintii lor) minunații de lucruri despre organizația lor, de acolo, care implica lume multa si resurse de invidiat.
Ce concluzie trag eu despre Cercetașii hunedoreni?
Omuleții aceștia, nu trebuie sa fie jeliți ca nu au condițiile celor din alte parți, ci admirați ca păstoriți de un singur adult, si sprijiniți, in măsura posibilităților, de câțiva cercetași mai mari (Exploratori, Lideri sau Seniori, aici m-am încurcat un pic) EXISTA, plus fac ce pot.
Intre “ce pot” este “Festivalul Luminii” care se organizează in toată tara, la diverse date, iar mâine la Castel, in Hunedoara.
Acest festival “nu e despre jonglerii” spune Ioana, “e despre o modalitate de a opri timpul in loc si de a învăța, cu mic, cu mare, ca nu lucrurile materiale ne aduc cu adevărat fericirea. Aceasta provine din lucruri mărunte. De aceea si deviza noastră este “Redescoperă frumusețea lucrurilor mărunte!””
Daca ma uit mai bine, învăț si eu de la cei mai mici ca mine, sa ma uit mai bine pentru a vedea frumusețea din lucruri mărunte, si măreția din lucruri mici, sau omuleți.
O zi fără cusur
PS: Pentru cine nu știe, iată legile cercetașului:
- Cercetasul isi iubeste patria sa, Romania si pe toti cei care traiesc in ea.
- Cercetasul este loial, si respecta cuvantul dat, nu minte, este curat in gand, in vorba si in fapta.
- Cercetasul este util si isi ajuta semenii in orice situatie; este un prieten pentru toti si frate cu toti cercetasii.
- Cercetasul este econom si cumpatat, este ingaduitor cu altii si sever cu sine; isi ingrijeste corpul si duce o viata sanatoasa.
- Cercetasul iubeste si ocroteste natura si este bun cu animalele.
- Cercetasul isi respecta si asculta parintii, sefii si profesorii si este disciplinat in tot ceea ce face.
- Cercetasul este credincios si respecta credinta celorlalti.
- Cercetasul este curajos si increzator in puterile sale, vioi si plin de insufletire.
- Cercetasul iubeste invatatura si la randul sau invata si pe altii.
- Cercetasul se straduieste sa faca in fiecare zi o fapta buna, oricat de neinsemnata ar parea ea.