Invadatorii

Invadatorii

 

Prietenul unui prieten  are în Cluj un apartament  pe care îl inchiriază pentru prima dată. Pune omul anunţ şi pleacă la munte.

În creierii nopţii sună telefonul. Soţia suprinsă că răspunde îi spune:

– E ora 24,30!

Omul ridică din umeri şi :

– Alo!

– Alo, Rândunica sunt!

– Aşa, şi?!…

– Nu ştiţi cine sunt?

– Nu, doamnă. Este 12 noaptea, nu ştiu cine sunteţi şi mai ales de ce mă sunaţi.

– Dom’le, sun în legătură cu apartamentul, dar … Rândunica sunt, nu aţi auzit de mine, nu vă uitaţi la televizor?

– Nu, doamnă, îmi pare rău! Vreţi să închiriaţi apartamentul, dar se poate şi dimineaţa.

– Da ştiu, în fine. Dar nici soţia dvs nu ştie cine sunt?

– Doarme, doamnă, e 12 noaptea.

– Întrebaţi-o !

– Doarme.

– Dar, dacă vă spun că Şoimul e naşul meu? De el aţi auzit?

– Da, de el am auzit, zice omul fără tragere de inimă…

– Păi, vedeţi!…

– Doamnă, ce doriti de la mine? Dvs sau naşul dvs!

– Vreau să închiriez apartamentul. Îl vreau pentru băiatul meu care vine cu un prieten la Untold. Sunt om serios, plătesc, dar să nu îl daţi la nimeni.

Câteva zile mai târziu, prietenul prietenului se întâlneşte fără nicio urmă de entuziasm, altul decât îmi fac treaba, cu faimoasa doamnă care îi plăteşte “cash în mână”.

Două zile mai târziu la 1, dimineaţa, sună telefonul, când, surpriză, prietenul prietenului era tot la munte.

– Alo, sunt Rândunica!

– Bună seara, ce s-a întâmplat?

– Avem probleme.

Omul, ca bun proprietar se teme că s-a stricat ceva, nah apartamentul era prima dată folosit după renovare şi  se mai întâmplă.

– Despre ce e vorba?

– Dom’le, copilul meu dă în depresie din pricina unor puştoaice care i-au ocupat apartamentul cu prietenii lor şi pe el l-au exilat într-o camera.

– Doamnă, e 1 noaptea. Ce treabă am eu cu problemele adolescenţilor?

– Trebuie să mergeţi să îi scoateţi pe invadatori afară.

– Repet e 1 noaptea, în plus de unde ştiu eu care-s ai voştri care-s ai noştri. Îmi pare rău, nu mă bag.

Următoarea zi, la o oră puţin probabilă pentru o vedetă, gen 13 sună din nou:

– Alo, Rândunica sunt! Să ştiţi că băiatul meu a plecat azi cu un avion spre Bucureşti. Apartamentul dvs a rămas la invadatori, descurcaţi-vă.

 

PS: Faptele şi persoanele din povestire sunt reale, orice legătură cu ficţiunea este întâmplătoare.

O zi fără cusur

 

 

 

 

 

sursă foto: internet

 

 

 

 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *