Nu e o zi ca alta, nu e un blog ca altul!
Recente întâmplări și evenimente, plus experienta și un mic imbold din partea câtorva persoane (repetat de câțiva ani – mulțumesc), m-au făcut sa înțeleg ca e o mare eroare sa tot încerci sa adaptezi discursul la cei din jur, tu trebuie sa spui ceea ce ai de spus, în respect pentru tine, și sa rămână în jur doar cine pricepe.
Aici e ceea ce am de spus. Mai curând ceea ce avem de spus (eu si cine vrea sa povestească). Seherezada virtuala, e – Seherezada.
- De ce?
Da!
2. De ce fistic – iu?
E ca în viata.
Fistichiu (i-ubire, u-ra, culoare, nonculoare, realitate, vis, bucurie, tristețe, corect, greșit, frumos, urat, mic, mare, înțeles, neînțeles……).
Fistic: verde, plăcut, dur si moale, crud si colorat, viu….. + IU interjecție prescurtata exprimând bucuria (Iuuuui) 🙂
Promit sa nu scriu doar despre oameni rai care ne fura mămăliga din mana, și alte complexe mioritice; nici despre oameni cool, perfecți cu vieți de basme. Voi scrie autentic și din suflet.
3. Cum?
Structura blogului e împărțita în doua, chiar dacă vedeți mai multe categorii. Planul real și cel fantastic, ca în orice carte, sau ca în viata (ceea ce se întâmpla și ceea ce e fantezie). In planul real suntem fistichii, cu toții și fiecare în parte. Iar dacă nu ar fi asa, tare ar mai fi plicticos! In cel fantastic sunt povesti, povestiri, eseuri, si voi publica pe toți cei care îmi ajung la suflet cu scrierilor lor, sau vor sa le spun povestea.
4. Pentru cine?
Pentru cine vrea.
o zi fără cusur,
Scrisori rupte
Rabindranath Tagore, laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1913, are un volum sub acest nume deosebit de sensibil ce reunește scrisori adresate nepoatei sale. M-a inspirat și am împrumutat, in semn de omagiu si plina de speranța acest titlu pentru o categorie ce va adăposti povesti ce mi s-au spus recent sau demult, istorii interesante si scrierile altor autori ce vor sa fie cititi aici.