Eu, ea și viata printre gene
episodul 3 (episodul 2 link:http://fistic-iu.ro/eu-ea-si-viata-printre-gene-episodul-2/
Ea – continuare
Tot timpul a cântat de drag să stea printre oameni, cât mai aproape și cât mai liberă. Cu cât mai aproape, cu atât mai liberă.
- La Școala Populară de Artă, nu cred că eram mai bună decât alți elevi, dar eram mereu mai apreciată și mai iubită, datorită combinației de dans cu muzica.
Eu m-am uitat pe geam, în urmă, și am văzut: dans, muzică și multă pasiune.
Se îndrăgostea foarte des, și de fiecare dată credea că e bărbatul vieții și răspunsul la toate întrebările, omul tuturor visurilor. Și de fiecare dată îi vede frumoși foc, ca rupți din soare.
Atunci rezona așa. Orice surâs, orice privire, orice zâmbet.
Acum, îndrăgostit pentru Ea e să simți interiorul omului, să împarți totul și să suferi tu la gândul că l-ai putea face să sufere.
Mereu dă totul iubirii și așa a făcut și până acum.
Una dintre iubiri a fost din categoria “băieți răi”. Nici aspectul nu îl ajuta să iasă din categorie, dar Ea îl vedea cum doar Ea ar fi putut. Degeaba sugerau prietenele până la a insista, că nu e chiar cea mai bună alegere. Ea era fascinată. Nu îi putea reproșa nimic altceva decât faptul că era gelos.
Ea nu vedea că ghemul ei de suflet sălta vizibil și solar lângă o stihie răzbunătoare și era firesc ca lumea să privească zâmbind spre lumină și fără toleranță spre întuneric. Oricine, orice ar fi spus nu schimba optica sa asupra lui. Orice ar fi făcut pentru el.
Într-o zi se trezește într-o sală de judecată și în fața unui judecător care îi pune o întrebare, pe care ea și-o amintește vag, dar știe că răspunsul ei a fost “Da”.
- Să se consemneze răspunsul afirmativ al concubinei, declamă judecătorul.
Ea se uită nedumerită în jur.
- Concubină?! Cine-i concubina? Se întreabă în gând nedumerită.
Realitatea de a se regăsi “concubină” era mai dură decât a se știi o copilă, martor într-un proces, sau orice altceva.
- Eu sunt iubita lui, dar nu concubină, și de fapt știti ce? Nu mai sunt nici iubita lui.
Zeci de oameni care s-au opus relației nu au reușit ceea ce a făcut un cuvânt. Pentru că era urât și nu se potrivea cu ea.
Experiența aceasta s-a mai repetat.
Mereu credea că de data asta, el e cel ales.
La unul singur nu a știut ce să spună. Îl primea în viața ei ca și copiii globul cu ninsoare. Îl întorc pe toate fețele și se tot miră ce frumos e, și de fiecare dată pare altfel, fără ca să se schimbe nici măcar un pic.
Atunci s-a hotărât și l-a sărutat, căci dacă era să se preschimbe în ceva ce nu ar putea suporta, măcar să fie înainte să se piardă complet. Nu s-a transformat, nu a fugit și a rămas.
- M-a cerut de nevastă la 12 noaptea de Revelion. Mereu a fost un romantic. Știi, l-am cunoscut cântând. Toate lucrurile bune mi s-au întâmplat cântând sau dansând!
- Adică era șeful tău?
- Da!
- Adică te-ai culcat cu șeful?!
- De nenumărate ori!
Libertatea în toate formele o anima și a animat-o mereu .
Asta a făcut ca după 18 ani, când a putut alege să facă tot soiul de slujbe pentru a-și păstra libertatea, financiar și nu numai. Oamenii o fascinau și o atrăgeau, și tot ei o doborau. Totuși în oglindă se vede o norocoasă “ mama mi-a dat-o pe mama, și pe toți ceilalți din jurul meu”.
Zumba a fost ideea soțului (“adică fostul șef?”, râde : “da!”).
Adică o altă Ea, ca să păstrăm limbajul.
“Împreună am făcut clubul așa cum îl vezi. Am primit de ziua mea în 2010 cadou cursul de Zumba, iar în 9.02.2011 deschideam.
Nu voi uita niciodată prima zi. Aveam emoții cu carul. Aveam speach pregătit, dar l-am uitat. Era lume multă, abur și emoții. Am renunțat la introducere și am dansat. Eram mulți, dar parcă eram doar noi două. Ne-am completat și ne-am sprijinit. De fapt toți ne-au ajutat cu câte ceva. Fiecare cu ce a putut.
Meseria asta nu o faci cum trebuie, nu transmite, dacă o faci corect, doar. Și nici nu cred că se învață din cursuri. Da, sunt utile, dar se fură. Furi din pasiunea cu care dansează unul ca Steve, care mereu mă inspiră, din cea a lui Claudiu Guțu de la Timișoara sau a lui Laurențiu Fugaru de la Sibiu, furi de la copiii care îți sorb din ochi instrucțiunile și apoi sunt atât de dulci. Un bun instructor de Zumba se modelează după oameni și pentru ei. ”
Dar eu, jucând într-o zi jocul meu, am mai văzut ceva pe geamurile pe care le ține acoperite.
Într- o zi era un soi de bal mascat la grupa de copii. Fiecare copil s-a costumat cum a vrut. O fetiță a intrat triumfal și a decretat că s-a costumat în Ea și Ea a considerat asta cea mai mare recompensă. Știe că lucrul cu copiii e delicat, dar și frumos și emoțiile pentru emoțiile lor te înfloresc, iar a le vedea satisfacția e fantastic.
Până începe muzica are emoții și în zi de azi, deși alege cu grijă playlist-ul, în funcție de ce vede că place alternând greu cu ușor, funny cu efort etc, după ce începe muzica e în lumea ei, la 7 fix, punctuală pe scenă.
Și atunci, ca sucită cheița, balerina de pe cutia muzicală dansează în norul ei de roz indiferent dacă plouă, e praf, e cald sau frig sau zgomot deranjant în jur. Îi e suficientă muzica sa.
O zi fără cusur
va urma episodul 4 link:http://fistic-iu.ro/eu-ea-si-viata-printre-gene-episodul-4/
2 responses to “Eu, ea și viata printre gene Episodul 3”
[…] va urma episodul 3 link:http://fistic-iu.ro/eu-ea-si-viata-printre-gene-episodul-3/ […]
O poveste reala…..Frumoasa si frumos spusa….
Multumim, Gladi !?