Vali a fost, pentru ani de zile, asistentă medicală și mai apoi profesor la școala sanitară unde activează și în prezent, dar între timp și-a făcut locul în lumea culorilor.
Cum e Vali? Cum aș vrea eu să fiu, acum, mâine, pe viitor. Mamă, prietenă, femeie, colegă, soție, fiică, bunică…
Toți ne asumăm modele, dar recunoaștem sau nu. Uneori ne vine greu, am prefera modele îndepărtate, gândind că dacă e prea aproape sună a mimetism sau Doamne ferește, “mă iau după ea” sau și mai grav, să recunosc că e mai bună decât mine….asta e cumplit!
Am o veste, nu e!
Cine a zis “dacă ești cel mai bun dintr-o cameră nu ești în camera potrivită” nu greșea.
Avem nevoie de prieteni mai buni decât noi, și e perfect când îi găsim!
Nimeni nu își poate pierde timp! E un lux.
Prieteni mai buni decât noi e un privilegiu.
Pe mine asta mă inspiră, mă mobilizează și mă motivează. Pe voi?
Pe Vali, care îmi acceptă favoarea de a-mi fi prietenă, am cunoscut-o ani în urmă în casa unor prieteni.
Vorbea, nu cred că își amintește, despre creme și vârstă, despre diete și ten, și mă uitam la ea, la prima vedere, gândind “ce nevoie areeee????”
Vali se exprimă prin culoare și prin cum se poartă, cum trebuie să facă un trendsetter, deși ea nu știe că este, încă!
Pentru că “pretty is as pretty does” cere-i ceva, și se va face luntre și punte…. Și nu te vei uita la ea să zici “ce frumoasă e” ci ce faină e…. Faină, pentru noi ardelenii având valențe multiple.
Ați observat că există femei care trăiesc cu plăcere și intens fiecare rol din viața lor? Nu la întâmplare, ci cu intenție, să zic așa, parafrazând un citat celebru.
Ca și femei, își pun în valoarea frumusețea, ca și mame se dedică și produc cu grijă și atenție fericire în viața urmașilor, ca și soție se mulează pe partener acoperind asperități și reliefând calități, ca să poată zâmbi și când nu îi vine, sau să râdă cu tot sufletul, dacă asta simte, ca profesionist să își urmeze vocația făcând ce poate cu ceea ce are, purtând de grijă și respectând propriile valori.
Am descris-o pe Vali? Ups, nu asta era intenția 🙂 dar dacă a ieșit nu mai șterg… 🙂
Când am stat de vorbă pentru povestea din seria #despreei, am făcut un mic joc.
– Eu spun un cuvânt, un gând și tu spui cu ce culoare l-ai picta.
– Tulbure
– Albastru cu negru
– Aroma de cafea
– Maro cald
– Privire
– Albastru
– Viața
– Roșu
– Ziua ideală?
– Maro cu nuanțe multicolore
Traducere : o cafea fierbinte și o vizită într-o galerie reală (că virtual văd zilnic), urmată de o după-masă în atelierul meu pictând.
– Un om de calitate
– Alb de la sinceritate
– Mama
– Non culoare, sau toate, pentru că fericirea nu se poate explica, după cum responsabilitatea și dificila misiune din cea mai grea meserie. Poate doar Picasso în perioada albastră cu “Mama cu copil bolnav”. Dacă te uiți atent, nu doar culoarea, ci inclinația liniilor, curgerea lor, redă grija și tot amarul de dragoste.
– Bunica
– Culori calde de bej. Timp, grijă, dragoste, atenție, mă bucur de fiecare clipă.
– Femeie.
– Roșu.
Am fost încântată să descopăr că și Vali consideră a fi femeie un privilegiu, și nu ar fi vrut vreo clipă să fie bărbat. Cum înțelege o femeie detaliul, cum simte o femeie emoția e un ocean de sentimente și de bucurie!
– Soție.
– Hmmm, însoțire, deci partener, alb.
– Gladi
– Turcoise
Și nici măcar nu știe că de jumate de an îmi tot adun piese de mobilier și accesorii în această culoare de care m-am îndrăgostit iremediabil acum un an.
Câteodată despre ei….
O zi fără cusur
