+4

0

Momente, oportunități, idei, rezultante, consecințe…
Ce să scrii pe blog?!
Blog, o idee complexă, sau futilă
Se pare că are mai puţine reguli decât jurnalismul la propriu, dar pe de altă parte, care jurnalism.
Oricum nu contează decât ceea ce vrea fiecare să vadă.
Dacă stai să te întrebi cum să fac să mă citească lumea, e ca şi cum ai spune cum să fac să mă placă lumea, şi asta e cam imposibil. Da, sigur unii te vor plăcea, alții nu , dar asta nu se va schimba pentru că ai scris ceva ce …. Ce vorbesc eu aici? Dacă nu te reprezintă ceea ce scrii, nu are rost.
Citeam zilele trecute pe blogul unei foarte populare vedete TV, sau de modă, sau …offff… niciodată nu am ştiut bine cum e treaba asta cu faima…. În fine, e faimoasă, şi la drept vorbind nu prea am auzit nimic răutăcios spus despre ea, dar asta nu prea înseamnă nimic, căci eu nu aveam unde să aud, sau să citesc pentru că în “Grădina mea de vis” sau pe DIGI nu apare niciodată nimic despre ea. (Offff, acum realizez cât sunt de neinformată.)

Mă rog, dar să nu ne îndepărtam de subiect.
Cum spuneam pe blogul acestei celebrități, apare un articol despre zodii şi efectul lor asupra zilei tale. Erau câteva rânduri, nu mult, nu cine ştie ce, dar am făcut ochii mari, şi am închis cu un “OK” jenat. Apoi, am revenit curajoasă, “stai puţin, una este să spui o prostie la un moment dat, că ţi-a scăpat, că te-ai enervat, că….. mii de motive, dar să scrii, să editezi, să formatezi şi să dai send…… nu te face să gândeşti că e ….. cumva???” am citit comentariile care erau exact ca şi gândul meu : “pe bune, şi pe voi vă citește cineva, cât de stupid poţi fi?!”. Sigur că, din motive de marketing şi de management al timpului propriu, nu am comentat, dar am realizat cât de real e totul: da, instrumentele moderne ne conduc, da ideile vechi ne diferenţiază.

Mă explic…deşi, cine “mă citește”, a înțeles deja: internetul este pentru toți şi pentru fiecare, dar puţini sunt cei care ştiu că el ne folosește pe noi, nu noi pe el, sau mai corect proporția avantajelor înclină spre EL + “verba volant, scripta manent”
Pe blogul acestei persoane, oamenii intră pentru că este frumoasă şi se îmbracă cu mult gust, astfel că, dacă ea spune “fusta asta e faină”, va avea followers ca orice trend setter, dacă îmi va scrie cumpără din magazinul acela – voi încerca să îl văd măcar, căci asta fac liderii de opinie crează curent de idei, ceea ce nu înseamnă desigur, că dacă va vorbi despre economia locală şi problema adaptării la un mediu de afaceri suprataxat, mă va atinge.
Apoi am văzut o postare pusa de o tânără blogger – pentru restabilirea adevărului, tânără ca vârstă, dar mai experimentată decât mine, în sensul vârstei blogului în sine – care scria că a fost într-un magazin şi a cumpărat ceva şi nu s-a putut decide şi a cumpărat din fiecare categorie câte una, alegându-se cu o colecţie şi un magazin preferat.

Uaaaau, pe bune?!!!!! Să mai adaugăm că erau anexate fotografii cu ea în magazin, arătând ca o zână diafană în Starbucks.
Înțeleg promovare, dar nu promovare de dragul promovării!
Sigur, nu sunt banii mei la mijloc, dar totuși, pentru numele Marketingului, să îi spună cineva că dacă nu eşti celebră nu poţi fii atât de directă: (am fost, mi-a plăcut, du-te şi tu!), că nu merge, că nu contează!
E ca şi prezentarea de referate, studentul bun, îl va face punând în el minte şi cunoaștere, primind minte şi cunoaștere, cel mediocru va alege unul interesant de pe net, după un pic de navigare şi verificare, cel slab va lua ce apare şi cu “copy paste”, nici nu realizează că sunt note date şi acolo, şi că dacă vrea poate lua unul de zece sau unul de cinci
Pe de altă parte, blog însemnă să scrii ce vrei tu şi cenzura să fie cititorul, aşadar câtă vreme mă citește lumea, am un avantaj! Am ?!
Depinde de target!
Da, cunosc şi metoda “te rog publică-mă, fac eu tot!” Adică, eu scriu şi tu publici articolul meu elogios despre mine, scris de mine. Hmmmm ….
Unde vreau să ajung?
Eu vreau să fiu vrăjită de cuvinte. Şi sunt. Eu cred că “cuvintele nu sunt doar cuvinte” şi nu sunt! Eu vreau să citesc cuvinte pe care le simt şi vreau să scriu cuvinte care să fie simţite.
Cum ? Habar nu am! Scrii din sufletul tău fistichiu, căci orice suflet e fistichiu?!
Am hotărât că adaug o nouă rubrică la blogul meu, neîndemânatic.( Dan, asta e pentru tine!)
Rubrica se va numi “Despre ei” sau “Despre noi” şi va cuprinde povestioare despre oameni. Cu o mic cu o mare. Oameni, căci doar ei pot fi vrăjiți de cuvinte şi cuvintele pot fi vrăjite de ei.
Şi dacă va citi cineva sau nu…. Asta vom vedea!

Varianta pe scurt: citiți, comentați, criticați, dezbateți! Lipsa consensului (din contradicții) duce la progres!

O zi fără cusur ( o seară, după caz)!