Vă mai amintiți conflictele acelea stupide de genul ” a zis că ai zis că a zis”?

Cine le lansa ? Câte o fătucă năcăjită și urâțică sau o perversă frumoasă, dar frustrată din motive pe care le știau toți, doar ea nu.

Unde-s ele acum? Cam  tot așa, dar evitate de toți sau între cei ca ele.

 

Copile, tu…

Stai deoparte! Ia aminte la a unsprezecea poruncă.  Apa trece, pietrele rămân. După ce va trece vijelia te vei bucura că nu te-ai șifonat.

Oricum, cine merită interesul știe exact cine ești si cum ești, cât și cum trebuie să creadă. Restul nu merită.

În plus, apreciază experiența de acum, te va ajuta când crești mare să te ferești și când, mare fiind le vei întâlni le vei recunoaște de la distanță, și asa le vei ține.

 

O zi fără cusur

 

 

 

 

 

fragment din “Scrisori către fiica mea”